Pregatire si raspuns la tsunami

Dezvoltarea continuă a zonelor costiere la nivel mondial a dus la creșterea riscului datorat diferitelor tipuri de pericole, naturale sau antropice, permanente sau episodice, care ar putea pune în pericol sănătatea și stabilitatea ecosistemelor și comunităților din aceste zone. Astfel, chiar dacă tsunami-ul este un fenomen relativ rar în comparație cu alte evenimente naturale, acesta reprezintă un pericol natural major care implică un risc semnificativ de inundații în zonele mai joase din apropierea țărmului și pentru comunitățile de coastă și, prin urmare, creșterea rezilienței societății la acest fenomen în zonele expuse este foarte importantă pentru minimizarea daunelor și a posibilelor efecte distructive asupra mediului în aceste zone. Recentele cutremure Mondiale din 26 decembrie 2004 în Sumatra și 11 martie 2011 în Japonia, care au declanșat valuri de tsunami de până la câteva zeci de metri, au arătat cât de devastatoare pot fi consecințele unor astfel de evenimente. Astfel de evenimente relevă necesitatea dezvoltării diferitelor acțiuni utilizate în viitor pentru reducerea daunelor și distrugerilor cauzate de tsunami în zona de coastă, a devenit destul de evidentă. Astfel, în cadrul programului ce-proiectul FP7 ASTARTE (evaluare, strategie și reducerea riscurilor pentru tsunami în Europa), am realizat un chestionar în rândul persoanelor care locuiesc, muncesc sau vizitează site-ul Eforie Nord (Figura 1) pentru a evalua abilitățile de pregătire, resursele și atitudinile din cadrul comunităților față de fenomenul tsunami la Marea Neagră. Cu alte cuvinte, scopul studiului a fost de a evalua abilitățile de pregătire, inclusiv percepția riscului și atitudinile riscului de tsunami în rândul populației orașului Eforie Nord (România). Chestionarul de tsunami elaborat în pachetul de lucru" Building Tsunami Resilient Societies " al proiectului a fost tradus în limba română, întrebările referindu-se la: relația intervievatului cu site-ul Eforie Nord, informații despre persoanele intervievate, cunoașterea pericolelor de tsunami/percepția riscurilor, problema evacuării, conștientizarea sistemului de avertizare existent, informare și comunicare.

Rezultatele obținute în urma sondajului confirmă faptul că comunitățile costiere din România nu sunt rezistente la pericolul de tsunami. Respondenții noștri au menționat de la tipurile naturale și antropice de pericole, tsunami-ul ca al treilea loc în situl de testare Eforie Nord, venind după cutremure și furtuni. Indiferent de statutul respondentului, cutremurele și retragerea mării sunt citate ca semne de avertizare de tsunami de 62% și, respectiv, 60% dintre respondenți (Figura 2). În ceea ce privește percepția unui viitor eveniment de tsunami în Eforie Nord, 36,3% dintre respondenți consideră că locul ar putea fi afectat de un tsunami, iar valul de tsunami ar putea atinge mai mult de 2-5 metri (înălțimi citate de aprox. 14% dintre respondenți) sau chiar mai mult de 5-10 metri (valori citate de 15% dintre persoanele intervievate) (Figura 3).

În cazul unui tsunami în Marea Neagră, nu există măsuri de prevenire și atenuare a efectelor și nici planuri de evacuare a populației în toată zona litorală românească. Fenomenul tsunami nu este considerat un risc de către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență al României (IGSU) și, prin urmare, NIEP face primii pași pentru a include tsunami-ul cel puțin în tipul de risc minor al evenimentelor.

Figure 1. Super crowded beach of the Eforie Nord resort in summer

Figure 2. Tsunami precursor signs